Fibrilatia atriala, cunoscuta si ca AF sau Fib-A, se refera la un ritm anormal al inimii, caracterizat de batai rapide neregulate, datorate unei afectiuni al sistemului electric cardiac.

Din cauza distorsionarii semnalului, camerele superioare ale inimii, atriile, se contracta foarte rapid si neregulat.Fibrilatia atriala incepe prin perioade ocazionale de batai anormale si progreseaza sau devine constanta in timp. In general, majoritatea episoadelor nu sunt acompaniate si de alte simptome; totusi, pot exista dureri toracice ocazionale, palpitatii, dificultati de respiratie si lesin.

Fiind un tip de tahicardie superventiculara, fibrilatia atriala mareste riscul atacului de cord, atacului cerebral sau dementa.

Incidenta

Conform Centrelor pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC), aproximativ 2.7 pana la 6.1 milioane de persoane din SUA sufera de Fib-A. Totodata, se noteaza faptul ca aproximativ doua procente din persoanele cu varsta sub 65 de ani si aproape 9% din persoanele de varsta egala sau mai mare de 65 de ani sufera de aceasta tulburare.

Conform publicatiei, Fib-A se inrautateste in timp iar durata de viata a barbatilor este de obicei mai scurta decat in cazul femeilor, in ciuda faptului ca femeile sufera intr-un numar mult mai mare de aceasta boala decat barbatii.

Mai mult, persoanele de provenienta Europeana sunt mai predispuse la manifestarea tulburarii, comparativ cu Afro-Americanii.

Factorii de risc

Varsta si factorul de risc familial sunt principalele elemente periculoase pentru fibrilatia atriala. Conform WebMD, persoanele care au varsta de peste 60 de ani prezinta un risc mai mare de dezvoltare a bolii.

Potrivit publicatiei, indivizii mai in varsta sunt mai predispusi la formarea bolilor cardiace si a altor tulburari medicale ce pot conduce la fibrilatie atriala.

Cateva boli cardiace care pot cauza fibrilatia atriala sunt: boala arteriala coronara, boala valvelor inimii, boli reumatice de inima, insuficienta cardiaca, slabirea muschilor cardiaci sau cardiomiopatii, boli cardiace congenitale si pericardita, inflamarea membranei sau al sacului din jurul inimii.

Alte tulburari medicale ce pot conduce la fibrilatie atriala includ tensiunea arteriala, boli pulmonare (precum boala pulmonara obstructiva (COPD)) si emfizem, embolie pulmonara sau prezenta cheagurilor de sange in plamani, hipertiroidism sau suprasolicitarea glandei tiroide, obezitate, diabet zaharat, insomnie sau infectii virale.

Stilul de viata contribuie, si el, la fibrilatia atriala. Anumiti factori includ consumul excesiv si regulat de alcool, fumatul, consumul de cofeina si a drogurilor stimulante. De fapt, si stresul reprezinta un factor major in dezvoltarea respectivei tulburari medicale.

Simptome

In timp ce unele persoane ar putea sa nu prezinte niciun simptom de fibrilatie atriala in afara controalelor medicale, ele pot fi descoperite in momentul unei verificari de rutina.

Conform Clinicii Mayo, semnele obisnuite si simptomele respectivei tulburari se manifesta prin dureri in piept, dificultati de respiratie, oboseala, intoleranta la activitati, buimaceala, ameteala, confuzie si palpitatii ale inimii, care se evidentiaza prin batai inconfortabile, rapide si neregulate ale inimii.

Management

Conform Emedicine, anumite elemente sunt necesare pentru reglarea rimului cardiac iar controlul acestora include severitatea simptomelor, probabilitatile succesului de cardioversie, prezenta comorbiditatii si indepartarea antagonistilor afectati de AF.

Hemodinamica cardiaca este imbunatatita prin intermediul restaurarii ritmului sinusal, impreuna cu reglarea ritmului cardiac. Daca atriile maresc debitul cardiac, simptomele de insuficienta cardiaca vor fi evitate iar calitatea vietii va fi imbunatatita.

Pentru managementul de lunga durata a fibrilatiei atriale, axati-va pe reducerea recurentelor de AF, a simptomelor asociate cu AF, pe reglarea vitezei ventriculare si pe reducerea riscului de infarct. Totodata, tratamentul se adreseaza si factorilor specifici fiecarui pacient si probabilitatii de succes.

Mai mult, anticoagularea cauta sa scada riscul de tromoembolism iar recomandarile pentru anticoagulare se bazeaza pe instructiunile din manualul ACC/AHA/ESC 2006 in vederea managementului fibrilatiei atriale.

Avand in vedere informatiile mai sus mentionate in privinta managementului fibrilatiei atriale, este important sa consultati un medic atunci cand simptomele devin evidente.

2 thoughts on “Managementul fibrilatiei atriale

  1. Ma bucur ca am descoperit acest articol pentru ca mi-a oferit o perspectiva noua asupra subiectului discutat. Am fost impresionat de profunzimea analizei si de documentarea detaliata a autorului. Recomand acest articol tuturor celor interesati de acest domeniu.

  2. Articolul de pe acest site este foarte interesant, oferind informatii valoroase despre un subiect important. Am apreciat modul in care autorul a structurat textul si cum a argumentat fiecare punct de vedere prezentat. Totodata, am gasit utila sectiunea de concluzii care a sintetizat principalele idei expuse.

Comments are closed.